Loading ...
Nigotin, Timoc, Serbia/TimocPress/vineri, 30 octombrie 2009/ - Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin a organizat, vineri, la sediul său, un colocviu pe tema necesităţii studierii limbii române în şcolile publice din Serbia de nord-est. La manifestare au participat lideri ai organizaţiilor culturale din zonele Timoc şi sudul Dunării, ocazie cu care majoritatea au hotărât că trebuie continuate demersurile pe lângă autorităţile de la Belgrad pentru a le convinge că cei peste 300.000 de români care trăiesc în cele 154 sate şi alte 48 localităţi cu populaţie mixtă au nevoie, pentru păstrarea propriei lor identităţi, să înveţe în şcoli în limba maternă şi elemente ale culturii naţionale. În cuvântul său, Drăgan Demici, secretar al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe, a remarcat că, în pofida eforturilor făcute în vara lui 2009 în campania de strângere a cererilor prin care părinţii unor elevi şi-au manifestat acordul ca aceştia să studieze limba română câte 2-3 ore pe săptămână, acţiunea a eşuat. Campania viza pentru început satele Ranovaţ, Rasanac, Osanica, Golubaţ, Zitkoviţa, Krivacea, Orljevo, Kladurovo, Manastiriţa, Busura, Kucevo, Bukovska, Nereşnica, Mali Jasenovac, Gradskovo, Spipikovo, Laznica, Sedlar, Subotica şi Bobovo, ‘Anul şcolar a început, iar etnicii români nu au primit aprobările obligatorii pentru promovarea proiectului acceptat de Ministerul Învăţământului. Chiar dacă acesta, în principiu, a dat undă verde studierii limbii materne de minoritatea românească, emiţând dispoziţia 610-00-00046/2009-06, nu a pregătit infrastructura în unităţile de învăţământ’, a declarat, pentru TimocPress, juristul Drăgan Demici. În acelaşi context, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, Duşan Pârvulovici, a subliniat că lăsarea acestei chestiuni, de care depinde spiritualitatea românească, la latitudinea directorilor de şcoală constituie o piedică în calea generalizării studierii limbii române în Timoc, aceştia din urmă invocând, fără să se consulte cu părinţii copiilor, faptul că nimeni în această zonă nu doreşte să înveţe româneşte. ‘S-au semnalat şi cazuri în care directorii de şcoli au încercat să lămurească părinţii să-şi retragă semnăturile date pe cererea în care îşi exprimau opţiunea ca fiii lor să înveţe în limba maternă, sau să aleagă între limba engleză şi limba română’, a afirmat Pârvulovici. De asemenea, pe lângă aceste proceduri ilegale s-a pus încă o condiţie care ‘era împotriva legilor în vigoare, şi anume aceea a unui număr minim de 15 elevi şi toţi în clasa I, încălcându-se astfel normele în vigoare privind drepturile minorităţilor naţionale, conform cărora numărul minim de elevi necesar nu poate fi mai mare decât numărul minim de elevi stabilit prin lege pentru asigurarea celorlalte forme de instrucţie’. ‘Desigur, avem de-a face cu o decizie aberantă. Cum să îngrădeşti dreptul de a studia în limba română al copiilor care sunt în clasele II-VIII sau la liceu. Este mai mult decât o discriminare acest mod de a rezolva problemele minorităţii române în ceea ce priveşte conservarea şi promovarea limbii materne’, a fost de părere Pârvulovici. În opinia părintelui Bisericii Ortodoxe Române din Malainiţa, Boian Alexandrovici, nu este exclus ca şi în anii următori să existe motive inventate de către anumiţi reprezentanţi ai învăţământului din Serbia pentru ca studierea limbii române să nu se legifereze în şcoli, chiar dacă câteva zeci de cadre didactice provenind din minoritatea românească/vlahă din regiunea cuprinsă între Timoc, Dunăre şi Morava au obţinut la Facultatea de la Novi Sad şi o licenţă care le dau dreptul pentru predarea limbii române. La rândul său, prim-vicepreşedintele Consiliului Minorităţii Naţionale Române, doctorul în istorie Draghişa Constandinovici, a precizat pentru TimocPress că ceea ce se întâmplă în această parte a Serbiei contravine normelor europene şi nu poate trece mult timp neobservată de comunitatea europeană care şi-a manifestat interesul de a o primi în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. ‘Etnicii români/vlahi şi-au demonstrat, de-a lungul istoriei, loialitatea faţă de statul sârb şi admiraţia faţă de valorile naţiunii sârbe. Dar, se observă, ei nu sunt respectaţi pentru acest devotament. Sunt mereu puşi în situaţia de a renunţa la propria cultură şi spiritualitate şi de a fi în continuare asimilaţi’, a spus Constandinovici. El a mai arătat că liderii organizaţiilor româneşti din Serbia de nord-est vor uza de toate mijloacele democratice pentru a obliga autorităţile de a permite, fără oprelişti, organizarea învăţământului şi în limba română în şcolile publice din satele româneşti.