Loading ...
Novi Sad,Voivodina, Serbia/TimocPress/sâmbătă, 28 noiembrie 2009/ - Reprezentanta Comitetului experţilor pentru Declaraţia europeană privind limbile regionale şi ale minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei (CoE), Mahulena Hofmannova, s-a arătat surprinsă, sâmbătă, de poziţia pe care a avut-o secretara de stat în Ministerul Minorităţii şi Drepturile Omului (MMDO) din Serbia, Aniko Moskinja Hajnrih, la întâlnirea cu reprezentanţii minorităţii româneşti din sudul Dunării, Timoc şi Morava.
Potrivit sursei citate, nu se justifică interesul autorităţilor sârbe de a continua să sfideze textul Rezoluţiei nr.1632 şi a Documentului 1845 privind minoritatea română ale CoE şi, în loc să se utilizeze de către acestea sintagma de ‘român-vlah’, când este vorba de spaţiul locuit de români, se oficializează antonimele vlah şi vlasi, termeni care nu sunt asimilaţi românilor şi pe care Aniko Moskinja Hajnrih îi protejază fără argumente.
În opinia dnei Hofmannova, autorităţile sârbe nu ar trebui să mai aibă interese etnice ancorate în trecut şi să treacă de la stadiul intenţiilor sugerate de documentele europene elaborate în baza rapoartelor CoE efectuate în ultimii patru ani referitor la problemele şi priorităţile românilor minoritari din Serbia de nord-est, la cel practic.
‘Am luat act de faptul că autorităţile de la Belgrad persistă în confuzie, susţinând o limbă inexistentă - limba vlahă. Am stat de vorbă cu liderii entităţilor culturale din Timoc şi am constatat că limba lor maternă este limba română, indiferent că aceştia îşi zic (sau sunt numiţi de alţii) vlahi, vlasi sau rumâni’, a afirmat Hofmannova.
În acelaşi context, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin Duşan Pârvulovici, prezent la Conferinţa referitoare la protecţia minorităţilor şi a limbilor regionale şi minoritare, care se desfăşoară la Novi Sad, la Adunarea Provinciei Autonome Voivodina, a precizat că în ultima perioadă ONG-urile din Serbia de nord-est au înaintat MMDO din Belgrad zeci de petiţii în care cereau rezolvarea diferendurilor apărute în ceea ce priveşte termenii vlah-român, dar au fost tratate, de fiecare dată, cu indiferenţă, acestea ezitând să se pronunţe asupra chestiunii.
‘De ce vrea Belgradul să existe un popor cu două minorităţi, de ce nu acceptă limba română pentru aşa-zişii vlahi şi inventează o limbă artificială - limba vlahă, sunt doar câteva din întrebările la care trebuie să găsim răspuns pe parcursul derulării acestei conferinţe’, a concluzionat Pârvulovici.
Reprezentanţii comunităţii românilor din spaţiul istoric Timoc, Morava şi sudul Dunării, care trăiesc în 202 sate din care în 154 sunt majoritari, au speranţa că după întâlnirea cu reprezentanta CoE, Mahuela Hofmannova, autorităţile sârbe vor renunţa definitiv la hărţuirea etnicilor români şi nu le vor mai pune în pericol identitatea culturală prin menţinerea unor tensiuni inutile.
Florian Copcea