Consiliile minorităţilor naţionale din Serbia solicită introducerea limbilor materne în învăţământul şcolar

Novi Sad,Voivodina, Serbia/TimocPress/duminică, 29 noiembrie 2009/ - Conferinţa despre protecţia minorităţilor naţionale din Serbia, desfăşurată în sala Adunării Provinciei Autonome Voivodina din Novi Sad, a rezolvat câteva dintre cele mai delicate probleme cu care se confruntă consiliile naţionale ale celor 15 minorităţi din Serbia, a declarat, duminică, preşedinta Centrul Voivogan pentru Drepturilor Omului Novi Sad. Potrivit sursei citate, în primul rând reprezentanţii Comitetului experţilor pentru Declaraţia europeană privind limbile regionale şi ale minorităţilor din cadrul Consiliului Europei au luat act de faptul că autorităţile sârbe încă nu acordă atenţie minoritarilor şi nu le dau posibilitatea să se exprime în limba lor maternă, iar în al doilea rând oficialii instituţiilor responsabile cu protecţia drepturilor minorităţilor au fost puşi în situaţia ingrată de a nu putea infirma acuzaţiile ce li s-au adus. La rândul său, membrul Consiliului coordonator al Consiliilor naţionale din Serbia, Marcel Drăgan, a arătat că autorităţile de la Belgrad sfidează chiar şi propriile legi promovate pentru ocrotirea minoritarilor, una dintre acestea referindu-se la învăţământul în limba maternă a acestora, care, deşi este garantat, nu poate fi implementat. ‘Nu există înfiinţate şcoli regionale în limba maternă, ca să nu spun în fiecare localitate în care populaţia majoritară este a unei etnii. Nu există asigurate manuale, iar catedrele nu dispun de personal calificat în limba minoritarilor’, a precizat Drăgan. În opinia acestuia, reactivarea la sfârşitul lunii octombrie 2009 a Consiliului Republican pentru minorităţi poate constitui o şansă pentru minoritari, mai ales că din structura acestuia fac parte un număr de opt miniştri ai guvernului republican de la Belgrad. ‘Fără îndoială, aceştia vor veni cu soluţii la propunerile şi iniţiativele consiliilor naţionale, şi pot aproba fonduri pentru derularea în condiţii decente a învăţământului în limbile materne ale minorităţilor’, a afirmat Drăgan. Preşedintele Comitetului Drepturilor Omului Negotin, Duşan Pârvulovici, a adăugat că minoritatea românească din Timoc este cea mai lipsită de drepturi şi totodată ‘ţinta unor jocuri de culise care nu se justifică în secolul XXI’. ‘Autorităţile declară la toate forurile internaţionale că românii-vlahi au dreptul la şcoală, la limba maternă, la biserică şi media, dar în realitate, prin administraţiile publice locale sau ecleziastice, ele blochează orice acţiune promovată de aceştia pentru păstrarea identităţii naţionale, a culturii şi identităţii româneşti’, a spus Pârvulovici. Cele mai recente exemple se referă la ‘respingerea înscrierii Protopopiatului Dacia Ripensis din Malainiţa, la tergiversarea organizării unor cursuri în limba română în învăţământul primar’, deşi oficial autorităţile au fost de acord cu respectivele propuneri. Datorită acestor situaţii, reprezentanta Comitetului experţilor pentru Declaraţia Europeană privind limbile regionale şi ale minorităţilor al Consiliului Europei, prof. Mahulena Hofmannova, a solicitat autorităţilor sârbe prezente la conferinţa organizată la Novi Sad să treacă neîntârziat la aplicarea responsabilităţilor pe care şi le-au asumat odată cu semnarea primelor documente referitoare la intenţia de a adera la Uniunea Europeană.

Florian Copcea