Colocviu dedicat limbii şi identităţii românilor din Timoc

Băile Herculane, Romania/TimocPress/vineri, 15 ianuarie 2010/ - Primăria oraşului Băile Herculane a găzduit, vineri, colocviul intercultural ‘Limba şi identitatea românilor din Timoc, Serbia’.

Manifestarea a fost deschisă de părintele Boian Alexandrovici, protopop ortodox român din Malainiţa, unde s-a zidit în 2005, după peste 170 de ani de când bisericile româneşti, ctitorite de domnitorii români în Serbia de nord-est au fost trecute, ilegal, în patrimoniul Bisericii surori sârbe, primul lăcaş de cult pentru românii timoceni.

El a arătat că românii din Timoc au avut şi continuă să aibă mari greutăţi în păstrarea şi afirmarea identităţii lor naţionale, în primul rând datorită atitudinii ostile a Bisericii Ortodoxe Sârbe care a interzis în cele 154 sate româneşti din sudul Dunării, Timoc şi Morava să se slujească, în biserici, în limba maternă a populaţiei.

‘Împotriva românilor din respectivele zone istorice atât biserica, cât şi autorităţile administrative exercită presiuni constante de deznaţionalizare. Limba română nu este studiată în şcoli, în biserici nu se oficiază în limba română, nu se utilizează inscripţionarea bilingvă, nu există mijloace mass-media în limba română’, a afirmat Alexandrovici.

În opinia părintelui Boian o mare parte a organizaţiilor româneşti din Timoc, divizate fiind, promovează curente şi interese anti-româneşti care fac mari deservicii unităţii, culturii şi spiritualităţii românilor timoceni.

‘Majoritatea populaţiei este manipulată de aceştia. La recensământul din aprilie 2002, un număr de 40.000 persoane s-au declarat vlahi şi numai 4.500 - români.Această situaţie a fost cauza creării artificiale a unei noi minorităţi - valahii, distinctă de minoritatea română’, a precizat Alexandrovici.

În acelaşi context, preşedintele Societăţii culturale Tibiscus din Uzdin (Voivodina) a arătat că existând în Serbia două minorităţi ale aceluiaşi neam, română şi valahă, s-a dat posibilitate autorităţilor de a menţine o stare de confuzie şi de slăbire a elementului autohton românesc.

‘Înfiinţarea a două consilii naţionale, unul în Voivodina şi altul la sud de Dunăre, direct finanţate de statul sârb, aprofundează şi mai mult animozităţile create de existenţa a două minorităţi româneşti. Din acest motiv, drepturile românilor din Timoc nu sunt respectate şi nici protejate’, a fost de părere Barbu.

Reprezentantul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, Mihailo Vasielievici, a spus că pentru conservarea fiinţei naţionale a românilor timoceni se impune o intervenţie guvernamentală din partea Bucureştiului astfel încât să se ceară, în spiritul bunelor relaţii de vecinătate şi respect reciproc, precum şi a normelor europene, introducerea limbii române în şcoli şi în sistemul administrativ public, acces liber la exprimarea conştiinţei religioase şi sprijin financiar pentru entităţile culturale al căror ideal este renaşterea naţională.

La rândul său, directorul Federaţiei Românilor din Serbia, Duşan Pârvulovici, a considerat că primul demers în direcţia soluţionării aşa numitei ‘chestiuni timocene’ trebuie început neîntârziat, mai ales prin unificarea celor două consilii naţionale în unul singur, înainte ca autorităţile să demareze acţiunea de alegere a tuturor consiliilor naţionale ale minorităţilor din Serbia.

‘Trebuie să împiedicăm, cu orice preţ, constituirea a două consilii naţionale româneşti, unul al unei minorităţii artificiale, anume creată de duşmanii poporului român pentru a menţine stări conflictuale şi haos între sutele de mii de români din Voivodina şi nord-estul Serbiei’, a spus Pârvulovici.

Academicianul Dan Ioan Predoiu (Bucureşti), a făcut, în finalul colocviului, un apel la raţiune şi a solicitat tuturor liderilor din Serbia de nord-est să se solidarizeze şi să lupte pentru formarea unei uniuni a tuturor românilor, indiferent de numirea regională - vlahi, rumâni, aromâni sau vlasi - care să apere interesele lor naţionale, cele în măsură să le asigure supravieţuirea şi să le garanteze dreptul la o viaţă demnă.

Evenimentul a fost organizat în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului internaţional de poezie ‘Mihai Eminescu’ derulat în perioada 13-15 ianuarie în oraşele Drobeta Turnu Severin, Orşova şi Băile Herculane.

Florian Copcea