Loading ...
Vârşeţ, Voivodina, Serbia/AGERPRES/duminică, 09 mai 2010/ - Românii din Serbia continuă să fie pândiţi de pericolul deznaţionalizării, proces agresiv promovat cu obstinaţie de autorităţile administrative locale, a declarat, duminică, pentru AGERPRES, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Ion Cizmaş.
În opinia acestuia, atâta timp cât reprezentanţii unor instituţii – consilii locale, poliţie şi procuratură – încurajează divizarea minorităţii etnice româneşti, unitatea românilor este greu de menţinut şi de protejat împotriva acţiunilor diversioniste care au un singur scop: asimilarea.
‘Din această cauză guvernanţii manifestă un dezinteres nejustificat în ceea ce priveşte conservarea identităţii culturale şi spirituale a românilor. Ei chiar finanţează – prin cele două consilii, unul românesc, celălalt vlah – acţiuni menite să blocheze renaşterea naţională a celor peste 500.000 de români din Serbia’, a precizat Cizmaş.
Potrivit acestua, autorităţile, conform Consituţiei Republicii Serbia, a normelor europene, aveau obligaţia să respecte drepturile minorităţilor, să susţină iniţiativa de consolidare a filonului cultural românesc şi să nu-i atragă pe români în capcana care, în cele din urmă, a generat apariţia unei limbi şi a unei minorităţi vlahe, ambele artificiale.
‘De nenumărate rânduri noi am solicitat guvernului de la Belgrad şi comunităţii europene să intervină pentru desfiinţarea acestor consilii. Din păcate lupta noastră s-a soldat cu eşec din cauză că mulţi români, manipulaţi, şantajaţi şi înşelaţi de autorităţi şi chiar de liderii unor organizaţii româneşti, au respins categoric apartenenţa lor la minoritatea naţională română’, a afirmat Cizmaş.
Potrivit acestuia, autorităţile sârbe, mai precis Ministerul pentru Drepturile Omului şi Drepturile Minorităţilor Naţionale din Belgrad au acceptat ca pentru alegerile din 6 iunie, când vor fi desemnaţi cei 46 de membri ai consiliilor contestate, să se depună 8 liste vlahe (toate propuse de partide ostile românismului) şi 6 liste româneşti (60 % dintre acestea susţinute din umbră tot de formaţiuni politice anti-româneşti).
‘În confruntarea care va avea loc pe 6 iunie se vor afla în competiţie 300 de candidaţi. Unii dintre aceştia nici nu ştiu să vorbească româneşte. De aici concluzia că întreaga comunitate românească va fi frustrată de dreptul ei legitim de a decide asupra idealurilor şi destinului său. Vor ajunge în structurile consiliilor oameni care nu sunt preocupaţi de unitatea spirituală, de istoria şi limba românilor’, a spus Cizmaş.
Până la această dată au predat liste Comisiei Centrale Republicane de la Belgrad pentru alegerile în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române: Unitatea românească pentru un viitor european, apărută prin alianţa dintre Partidul Democrat şi Liga Social Democrată din Voivodina, Asociaţia Unirea, Asociaţia Avocatul Suciu, Asociaţia Astra, Românii independenţi şi Comunitatea Românilor din Serbia.
‘Dacă am trece în revistă numele celor care se află pe primul loc, cu uşurinţă am constata că mulţi dintre ei nu reprezintă nimic pentru comunitatea românilor. Ei sunt nişte anonimi, împinşi de la spate de grupuri de interese care resping valorile democratice de care, totuşi, dispunem, care niciodată nu au participat la vreo manifestare românească, mai curând putem opina că unii dintre ei au instigat şi au acţionat pentru distrugerea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase’, a concluzionat preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Ion Cizmaş.
Florian Copcea