Loading ...
Jula, Ungaria/Foaia Romaneasca/luni, 17 mai 2010/ - Legea şi morala sunt cele două principii care s-au confruntat în procesul intentat de Autoguvernarea Românească pe Capitală, împotriva redactorului-şef al Foii româneşti, Eva Iova.
A doua înfăţişare în acest proces a avut loc miercurea trecută, 5 mai, la Tribunalul Orăşenesc din Jula. Preşedinta autoguvernării din Budapesta, Ana Roxin, acuză de calomnie şi insultă redactorul-şef al săptămânalului românesc, pornind de la un articol în care Eva Iova susţine că majoritatea membrilor Autoguvernării Româneşti pe Capitală nu aparţin comunităţii românilor din Ungaria, iar etnobişniţarii folosesc anual 20 de milioane de forinţi, „ducând acasă”, însuşindu-şi, practic, banii românilor.
Conform avocatului reclamantei, termenul de etnobişniţari, folosit de redactorul şef al Foii, are un sens peiorativ la adresa unor membri ai Autoguvernării iar scrierea face referire la motivaţii de ordin material ale acestora. Persoanele la care se referă articolul în cauză, a continuat avocatul reclamantei, pentru a deveni membri ai autoguvernării româneşti, au semnat un document prin care s-au declarat români. Din acel moment, cel care pune sub semnul întrebării apartenenţa lor etnică, contestă o stare de fapt. Această contestaţie, însă, nu este numai o opinie, o părere, ci o afirmaţie. Avocatul a mai accentuat că în Ungaria oricine îşi poate alege identitatea în mod liber, iar acest lucru trebuie să fie respectat. Audiată şi ea de tribunalul condus de judecătoarea Bordás Enikő, Eva Iova a susţinut că nu se consideră vinovată, pentru că n-a făcut altceva decât a descris un fenomen cu care românii din Ungaria se confruntă de mai bine de un deceniu. A mai adăugat că în scrierea sa, nu a jignit nici o persoană, ci şi-a spus părerea despre activitatea unei organizaţii publice. După părerea Evei Iova, orice cetăţean maghiar este liber – nu să-şi aleagă identitatea etnică şi naţională, ci să şi-o asume pe cea existentă. Deci, cineva nu poate deveni român peste noapte, printr-o simplă declaraţie. Persoanele în discuţie, membri ai Autoguvernării Româneşti pe Capitală, până la înfiinţarea sistemului de autoguvernări minoritare, nu au avut nici un contact cu românii din Ungaria. Eva Iova subliniază că nu a afirmat că unii membrii ai autoguvernării ar fura banii românilor, ci numai că abuzează de aceştia, nu-i folosesc judicios.
După audierea Anei Roxin, judecătoarea a dat citire mărturiilor depuse, în scris, de toţi membrii Autoguvernării Româneşti pe Capitală, precum şi de dr. Maria Berényi şi de dr. Ana Borbély. Majoritatea deputaţilor la care se referă articolul Evei Iova au declarat că vorbesc într-o oarecare măsură limba română, iar cei pe care autoarea articolului îi consideră români din Ungaria au susţinut în faţa legii că majoritatea deputaţilor autoguvernării budapestane nu sunt recunoscuţi ca români. Excepţie a făcut preotul Marius Maghiaru care a declarat că, deoarece membri ca de ex. Papp Zoltánné, Csikós István, Rojcsek Annamária, Józsa Ferenc sau Dady Kálmán, fiindcă de o bună perioadă activează în viaţa publică a românilor din Ungaria sunt cunoscuţi în comunitatea românească.
Avocatul Evei Iova, dr. Gheorghe Ruja a cerut ca, la înfăţişarea următoare, persoanele în cauză să dovedească în mod concret, în faţa instanţei faptul că vorbesc româneşte. Cererea avocatului Ruja însă a fost respinsă de judecătoare. Procesul va continua miercurea viitoare, pe 19 mai.
Reamintim că în procesul rectificării de presă, Curtea de Apel din Seghedin, în a doua instanţă, a respins, în luna ianuarie, cererea Anei Roxin şi a dat câştig de cauză săptămânalului Foaia românească.
T. Boca